Paraclisul este tunetul ce alungă întunericul şi vindecă rănile deznădejdilor celor cu neputinţă de vindecat, toate Paraclisele Maicii Domnului sunt cunoscute ca rugăciuni pentru sănătate, taumaturgice (vindecătore).
Acest paraclis se cântă la toată mâhnirea sufletească şi la vreme de nevoi şi grijă.
”Şi unde alt sprijin, decât aici, voi afla? Unde voi alerga? Unde, dar, mă voi mântui? Şi care alt ajutor cald voi avea, clătinat fiind de necazurile şi valurile vieţii? Vai mie! Însă spre tine singură nădăjduiesc şi îndrăznesc şi în tine mă laud; şi alerg la acoperământul tău, mântuieşte-mă!
Pe tine, Curată, pe tine singură, Fecioară neîntinată, te am zid nebiruit, scăpare, acoperământ tare, armă de mântuire. Nu mă trece cu vederea pe mine, cel rătăcit, că tu eşti nădejdea celor fără de nădejde, ajutătoarea neputincioşilor, bucuria întristaţilor şi sprijinitoarea.
Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine altă scăpare nu știu eu, cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluiește-mă, nădejdea creștinilor.
Amin!”